Rugaciune

(Ioan Deva)

Dealuri pravalite in crapatele maini

N-am uitat nimic

(Tudor Gheorghe)

N-am uitat nimic din toate câte

Chemare

(Georgeta Tudor)

Uite toamna,

Uite-o, vine!

Final

(Dorel Visan)

Nu insista, nu insista,

Floare de mac

(Mircea Albulescu)

Floare de mac

Iubirea ei

1.Dimineaţa îngerilor  2. Sens de iarnă  3. Euri sedimentate

1. Treptele inchinaciunii  2. La rascruce  3. Din putinul tau

1. Aş prinde-n tine rădăcină !  2. Glasul tăcerii   3.Cuvinte  nerostite

1. S.O.S!

1. Sevraj

1. Realitatea de azi 2. Alungă tristeţea 3. Ce alegi?

1. Îndurare  2. Dorinţă  3. Îmi pasă!

1. Nu am  crezut   2. Reforma la ţară    3. Sunt doar un om

1. Si daca  2. Albastru D.. Albastru

1. Regrete

1. Autograf pe numele tău  2. Mica ilustrată  3. Inscripţie deasupra mea

1. Rosteste-mă 2. Renaştere 3. Inocenţă

1. Clipa care va veni  2. A doua zi  3. Intre dimensiuni

1. De la Eve la stele   2. Ceață de octombrie 3 .La crucea lui Cassian

1.Poveste; 2. Sentinta; 3. Sideratie

1.Eu

1.Copilul din mine; 2. Inotand prin viata; 3. Jocul

1. Dar

1.Identitatea noastră ;2.Abatorul viselor mele (I) ;3.Mic dejun atemporal

1.Mihai Eminescu ; 2. Luceafar eminescian ; 3. Universul eminescian

Moto: Pacea nu poate veni decât de dinăuntru(Isihast)

Despre ce să-ți scriu tăcere?

Au cazut frunzele,

Dar le-am cules pe toate-n palma

Cine esti?

Nu mai stiu

Cum mai esti?

Ei dau un semnal de tristeţe şi jale,

Când  norii se  lasă hoinărind  peste  vale

Prin cadastre vechi, cu registre goale,
Mai găsesc taine filiale...

Incearca sa-ncrustezi cu-n fir de par

M-am ratacit pe-un drum spinos

Am ametit si am cazut in jos

De ce ne naştem pe pământul cel plin de suferinţe,

Ieri, te întrebam în vis:

“Iubito, copilul iubirii noastre

Ce e iubirea?

Chiar, cine ştie?

Dacă am privi o clipă către cer

Ninge peste noi,
iubito,
cu fulgi de argint
alungând umbrele
din ochii tăi...

Mi-am irosit cuvintele

Ca o primavara florile,

Tăcerea umblă zăludă
Sedusă de vântul de seară.

Apele gândurilor se dizolvă lent
ca o răşină pe osatura amintirii

Urlă timpul în noi
pasăre tăiată

Cum mi-ai pătruns în suflet? Cine ştie…
Îmi amintesc doar pasul meu uimit:

Vino, toamnă ,după mine
plânge-mă cu struguri copţi,

Îi sărut mâna
ca şi cum ar fi chipul ei.
Sub pielea tâmplelor

în mijlocul singurătăţii

Mi-e umbra-mbătrânită
Cu riduri de-amintiri,

Portofel de om sărac
Banii la tine nu trag

Azi simt c-am înflorit
pe dinăuntru
de parcă
pomii-n floare-au izbucnit
şi s-au mutat în curtea mea de taină,

Tremurând frunzele toate,
Prin vântul fin se întreţes,

cu un scenariu parcă fără rost,

Mireasă nuntită
abandonată-n patul nupţial,
la umbra
primei nopţi...

Sunt impar,
fără rotunjime...

Iubiri, dureri, păcate,

Chiar daca timpul fuge, fuge-disperat
Eu stiu că viaţa–i scumpă, un regat

Perechi de ochi – culori curcubitacee

Înfloresc în grădini înmiresmate

De iubire –

Peste castani şi prin livezi,
Peste coline încă verzi,

Unul,
cu vântul în faţă,

Mergând pe-alei, cu pas agale,
 În Grângul pârjolit de soare,

Frenetic ascult
cântec de ciocârlie

A nins,
Peste noroi de frunze moarte s-au întins

Lăsaţi-mi nopţile cu ploi să-mi plângă,
Flori vor naşte-n dimineţi.

Tacute-s caile Pamantului
Ce ne-au vazut de-atatea ori infranti.

E necesar să fii foarte la modă,
cu şaizeci de ciorapi în garderobă

Ne-am prăbuşit din alte vise 
Cu trupul răstignit pe mit

Văd un vis
Ce mă poartă spre paradis,

Un cer negru
Se-ntinde în a ta visare

 De cântă
să-mi cânte,
noroc...
din cobză, de dor şi de jale.
vreau verde,

Vântul adie în chemarea ta,
Suflul său te îmbie

Scântei bogate în culoare

Solitudine!
Tu eşti ca o prăpastie adâncă şi neagră

Ai semănat în mine, iubirea cea de taină
cu dragoste de mamă şi zâmbet înflorit;

Cu mâinile uscate de praful îndoielii
ce zac încremenite în albele mânuşi

Lasă-mi toate grijile, mamă,
să le port cum aş fi vrut,

Auzi, iubito, caii? 
Scăpat-au din poveşti

Simţi chemarea pământului ?
Simţi suflarea vântului ?

S-a rătăcit stingher prin colţuri umede, reci,
Rănit, prăfuit, de dorinţe lipsit...

Normal 0 false false false MicrosoftInternetExplorer4  

Venea din bunatatea zeilor ce in Olimp il ascundeau.

Corcoduşii-mpreună cu mine se roagă
pe linia neştearsă de spaţiu şi timp

N-am găsit iubito flori pentru tine

Am murit de prea mult timp
să mă nasc a doua oară,

Ani de jar se-abat asupra noastră
Şi pe frunţi avem cărări de gânduri,

 Lumina serii de ajun
 Cu glasuri de colinde.

Îţi scriu acum, iubito, pe-un petec de hârtie,
Cât mi-a rămas din suflet azi ţi l-am pus în plic,

Doamne, dă Lumină lină
Peste cei ce n-au hodină,

Vânturi, vânturi pline de zapadă

(Seghei Esenin)

Vânturi, vânturi pline de zăpadă,